„PULVERIZARE de Alexandra Badea este unul dintre cele mai puternice texte scrise de un autor român în ultima decadă. Pus în scenă deja de nenumărate ori în instituții culturale de prestigiu din Franța, Germania sau Elveția, dar și câștigător al unor premii importante, el se află la prima montare în România.

Un supraveghetor de call-center, un responsabil de asigurarea calității în subcontracte, un operator de producție și un inginer de studii și dezvoltare, doi bărbați și două femei, alcătuiesc canavaua ideilor.

Nu poate fi vorba de fericire într-o lume în care în permanență trebuie să „tinzi spre excelență”. Despre imposibilitatea fericirii și necesitatea iminentă a uitării ne vorbesc, de foarte multe ori cu un umor acid, cele patru personaje. Ei sunt incapabili să relaționeze în mod real. Sunt oameni care trăiesc în niveluri diverse ale unui joc inuman, pe paliere sociale disparate și totuși legate printr-un fin cordon ombilical - umanitatea lor. Trăiesc aparent în efigie, luptând încă înăuntrul lor pentru dreptul suprem de a fi auziți:

„Cânţi în mintea ta/ Alergi în mintea ta/ Dansezi în mintea ta/ Aluneci în mintea ta/ Înoţi în mintea ta”

Asistăm la dezintegrarea unor potențiali oameni, la implozia lor și, metaforic vorbind, la transformarea din stele în găuri negre.

Spectacolul propune un univers expozitiv, un catwalk pe care acești pseudo-eroi epuizați își defilează reprizele de trăit (compuse din multă cruzime, rușine, umilință și presiune). Publicul este martor direct al unei sublimări de-o intimitate sfâșietoare. Atmosfera este una susținută de proiecții și ilustrație muzicală, la fel care în marile show-uri de modă. Într-un astfel de cosmos, mințile părăsesc corpurile, iar corpurile intră în repaus de la excesul de analiză. Spațiul privat tinde să nu mai existe aici. Este externalizat”:

„Corpuri îngheţate într-o mişcare repetitivă, mecanică, automată”

Andrei Măjeri